România, în topul Uniunii Europene la creșterea costului cu mâna de lucru: a treia cea mai mare majorare din T2 2024
Costul cu forța de muncă din România a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri din Uniunea Europeană în al doilea trimestru al anului 2024, potrivit datelor publicate de Eurostat.
În perioada aprilie–iunie 2024, comparativ cu același interval din 2023, costul orar al forței de muncă în România a crescut cu 15%, o valoare care plasează țara pe locul trei în UE, după Croația (17,6%) și Bulgaria (15,4%).
România, printre liderii UE la ritmul de creștere
Pe lângă România, și alte state din Europa Centrală și de Est au raportat avansuri importante ale costurilor cu forța de muncă:
- Ungaria: +13,2%
- Polonia: +13%
- Letonia: +11%
- Lituania: +10,9%
În ansamblu, media Uniunii Europene arată un avans de 5,1% pentru costurile salariale și de 5,4% pentru cele non-salariale – o evoluție mult mai temperată decât cea observată în România.
Creștere puternică în ambele sectoare – business și non-business
Conform datelor Eurostat, avansul de 15% înregistrat de România a fost susținut de:
- o creștere de 14,4% în sectorul business,
- și o creștere de 16,7% în domeniul non-business (administrație publică, educație, sănătate etc.).
Această tendință arată o presiune generalizată pe costurile cu forța de muncă, reflectând atât ajustările salariale, cât și majorările contribuțiilor sociale suportate de angajatori.
Cele mai mari creșteri, în construcții și energie
La nivel sectorial, România a înregistrat creșteri consistente în aproape toate domeniile economice. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), evoluțiile cele mai spectaculoase s-au înregistrat în:
- Construcții: +19,7%
- Servicii: +14,3%
- Industrie: +13,1%
Comparativ cu primul trimestru al anului 2024, costul orar al forței de muncă, ajustat după numărul de zile lucrătoare, a crescut cu 6,79%.
Cele mai mari avansuri trimestriale s-au consemnat în:
- Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat: +19,72%
- Industria extractivă: +17,62%
- Intermedieri financiare și asigurări: +14,08%
Diferența dintre cheltuielile salariale și cele non-salariale
INS arată că cheltuielile directe (salariale) au urcat cu 6,80% față de trimestrul precedent, în timp ce cheltuielile indirecte (non-salariale) – contribuții și alte beneficii – au crescut cu 6,51%.
Pe ansamblu, comparativ cu T2 2023:
- cheltuielile directe au crescut cu 15,03%,
- iar cele indirecte cu 14,51%.
Educația și HoReCa, printre domeniile cu cele mai mari creșteri
Dincolo de sectoarele economice tradiționale, creșteri semnificative s-au înregistrat și în domenii mai sensibile, afectate în anii anteriori de criza forței de muncă:
- Educație: +22,42%
- Hoteluri și restaurante: +21,67%
- Alte activități de servicii: +20,41%
Aceste evoluții arată că presiunea salarială s-a extins pe scară largă, inclusiv în sectoarele unde salariile au fost istoric mai mici.
Context european: România, aproape de liderii regionali
Deși România nu are cel mai ridicat nivel al costului orar al muncii din Uniunea Europeană, ritmul de creștere o apropie de țările cu evoluții rapide ale salariilor reale din Europa Centrală.
Creșterea costurilor cu forța de muncă este alimentată de:
- deficitul acut de personal calificat,
- migrația forței de muncă,
- și ajustările salariale făcute de companii pentru a acoperi inflația din ultimii ani.
Concluzie
România se află într-o perioadă de expansiune accelerată a costurilor salariale, cu un ritm mult peste media Uniunii Europene.
Deși aceste creșteri pot aduce beneficii pe termen scurt angajaților, ele ridică provocări majore pentru mediul privat, mai ales în industriile sensibile la costuri.
Pe termen mediu, menținerea echilibrului între creșterea salariilor și productivitatea muncii va fi esențială pentru a evita pierderea competitivității economice a României.
