Complot de inspirație rusă dejucat la București. SRI și partenerii europeni au prevenit trimiterea unor colete explozive către România și Ucraina
Un plan complex de sabotaj, cu ramificații internaționale, a fost dejucat la București de Serviciul Român de Informații (SRI), în cooperare cu DIICOT, MAI-DCCO, MApN-DGIA și serviciile de informații din Polonia. Doi cetățeni ucraineni au fost arestați în capitală, fiind acuzați că acționau sub coordonarea directă a unor reprezentanți ai serviciilor secrete ruse.
Operațiunea, derulată în perioada 14–15 octombrie 2025, a împiedicat trimiterea unor colete incendiare disimulate către o companie de curierat din București, care ar fi trebuit ulterior să fie expediate și pe teritoriul Ucrainei.
Operațiune comună România–Polonia, sub coordonare NATO
Potrivit SRI, acțiunea a fost una de contrainformații și antiterorism, coordonată la nivel european. Scopul rețelei era comiterea unui act de sabotaj pe teritoriul României, prin trimiterea unor dispozitive incendiare artizanale ascunse în colete poștale. Ținta principală: sediul companiei NOVA POST, o firmă de curierat cu activitate intensă în relația România–Ucraina.
„Serviciul Român de Informații, în cooperare cu DIICOT, MAI-DCCO și MApN-DGIA, precum și cu servicii partenere externe, a prevenit comiterea unei noi operațiuni de sabotaj pe teritoriul național, cu implicarea a doi cetățeni ucraineni aflați sub coordonarea directă a unor reprezentanți ai serviciilor secrete ruse. Scopul acestora era distrugerea prin incendiere a unui sediu al companiei NOVA POST din municipiul București”, se arată în comunicatul oficial al SRI.
Dispozitive explozive ascunse în colete aparent inofensive
Ancheta arată că cei doi suspecți au intrat în România printr-un punct de frontieră din nord, venind dinspre Polonia. În București, aceștia au depus două colete la o filială NOVA POST, fiecare conținând dispozitive incendiare artizanale cu inițiere de la distanță, disimulate ingenios în căști audio și piese auto.
„Dispozitivele conțineau și componente GPS, menite să permită monitorizarea traseului coletelor și declanșarea controlată a incendiilor”, precizează SRI.
Grație cooperării dintre autoritățile române și serviciile secrete poloneze, pachetele au fost interceptate înainte de a fi puse în circulație, iar cei doi bărbați au fost reținuți la scurt timp după depunerea coletelor.
Acțiune coordonată de Moscova
Investigațiile DIICOT și SRI au scos la iveală că suspecții primeau instrucțiuni prin canale criptate de la persoane aflate în afara României, identificate ca agenți afiliați serviciilor secrete ruse. Scopul acțiunii era provocarea unui incident de securitate pe teritoriul unui stat membru NATO, cu impact mediatic și politic major.
În paralel, autoritățile poloneze au reținut alte șase persoane implicate în același complot, unele responsabile cu transportul materialelor și coordonarea tehnică.
„Informațiile preliminare indică faptul că a fost creată o rută de transport pentru materiale explozive, care ar fi trebuit să treacă prin Polonia și România, având drept destinație finală Ucraina”, a declarat Jacek Dobrzynski, purtătorul de cuvânt al coordonatorului serviciilor speciale din Polonia.
Sabotaj și destabilizare în Europa de Est
Conform procurorilor polonezi, transporturile suspecte urmau să fie activate automat sau de la distanță, în timpul livrării, pentru a genera incendii și panică. Scopul final: intimidarea populației și destabilizarea țărilor Uniunii Europene care sprijină Ucraina.
„Aceste acțiuni aveau ca obiectiv compromiterea siguranței publice și subminarea încrederii în infrastructura logistică europeană”, se menționează în raportul Procuraturii Naționale a Poloniei.
Surse judiciare din România susțin că ancheta DIICOT are ca punct de plecare informații primite de la partenerii NATO privind creșterea riscului de sabotaj hibrid în Europa Centrală și de Est, în contextul intensificării conflictului ruso-ucrainean.
Precedente în Europa: o strategie repetată
Potrivit agenției Reuters, incidente similare au fost raportate în 2024, când mai multe colete explozive au fost trimise către ambasade și companii europene de curierat, inclusiv DHL și DPD. Atunci, autoritățile din Spania și Germania au acuzat Rusia de testarea unor metode de sabotaj logistic, cu scopul de a evalua vulnerabilitățile lanțurilor de transport.
Rusia a negat constant acuzațiile, însă mai multe țări din Uniunea Europeană – printre care Polonia, Cehia și Estonia – au raportat, în ultimii doi ani, incendii suspecte, atacuri cibernetice și tentative de sabotaj atribuite unor rețele de spionaj coordonate de Moscova.
România, partener strategic în securitatea regională
Cazul demonstrează rolul esențial al României în cooperarea europeană de intelligence. Potrivit experților în securitate, acțiunea comună SRI–DIICOT–MApN a fost una dintre cele mai ample operațiuni de prevenire a unui atac hibrid din regiune.
„România a demonstrat din nou că este un partener de încredere în cadrul NATO și un pilon important în securitatea flancului estic”, au transmis surse diplomatice citate de Știrile Pro TV.
Autoritățile române subliniază că țara noastră colaborează constant cu serviciile partenere din UE și NATO pentru a combate acțiunile de destabilizare orchestrate de Federația Rusă.
Cei doi suspecți, acuzați de terorism
Cei doi cetățeni ucraineni reținuți la București au fost puși sub acuzare pentru terorism și tentativă de distrugere prin mijloace explozive, fapte investigate de procurorii DIICOT. Ei se află în arest preventiv, iar ancheta continuă pentru identificarea tuturor persoanelor implicate.
Potrivit surselor judiciare, procurorii români și partenerii polonezi analizează posibile conexiuni între acest caz și alte operațiuni de sabotaj descoperite în Europa de Est în ultimii doi ani.
O nouă formă de război hibrid
Experții în securitate atrag atenția că incidentul de la București face parte dintr-o strategie mai amplă de război hibrid, care combină atacurile cibernetice, sabotajul fizic și dezinformarea. Ținta: țările care susțin militar și economic Ucraina.
Astfel de acțiuni urmăresc să provoace teamă, instabilitate și neîncredere în autoritățile locale, fără a declanșa un conflict militar direct. România, ca stat membru NATO și vecin direct al Ucrainei, rămâne o țintă vulnerabilă, dar și un bastion al apărării colective.
Cooperare europeană și vigilență sporită
Operațiunea comună România–Polonia a fost salutată la nivel european ca un exemplu de eficiență și coordonare între serviciile de informații aliate. În prezent, DIICOT și SRI continuă ancheta, iar probele tehnice sunt analizate de specialiști în explozivi și contraspionaj.
Autoritățile atrag atenția asupra riscului crescut al metodelor de sabotaj disimulate în transporturi comerciale și cer companiilor de curierat să adopte măsuri suplimentare de control și verificare.
Concluzie
Complotul dejucat la București confirmă o realitate tot mai evidentă: războiul modern se poartă nu doar pe frontul militar, ci și prin atacuri de sabotaj, infiltrare și manipulare.
Intervenția rapidă a serviciilor române și a partenerilor europeni a împiedicat o tragedie cu potențial devastator, demonstrând că România este pregătită să contracareze amenințările hibride și să își apere securitatea națională.
Cei doi suspecți ucraineni vor fi prezentați instanței cu propunere de arestare preventivă pentru terorism, iar ancheta comună SRI–DIICOT–MApN continuă în coordonare cu autoritățile poloneze și partenerii NATO.
