S-a aflat planul secret al Rusiei. Informații uluitoare au ieșit la iveală și toată lumea este în alertă

Moldova, în linia întâi a războiului informațional: planul secret al Kremlinului și ofensiva propagandei ruse înainte de alegeri

Republica Moldova traversează una dintre cele mai tensionate perioade din ultimii ani. Cu doar câteva zile înainte de alegerile parlamentare programate pe 28 septembrie 2025, o amplă investigație realizată de Bloomberg dezvăluie detalii despre un plan coordonat de la Kremlin, menit să submineze cursul pro-european al Chișinăului și să destabilizeze politica internă a țării.

Un plan orchestrat la Moscova

Documentele obținute de Bloomberg arată că Federația Rusă a elaborat o strategie complexă, pusă în mișcare încă din primăvară, cu scopul de a influența direct rezultatul scrutinului din Republica Moldova.

Planul prevede patru direcții principale de acțiune:

• mobilizarea diasporei moldovene din Rusia și Europa, pentru a vota partidele pro-Kremlin;
• finanțarea de proteste menite să genereze instabilitate internă;
• campanii masive de dezinformare online, prin rețele sociale și platforme anonime;
• șantajarea unor oficiali și lideri politici, prin materiale compromițătoare.

Surse citate de publicația americană susțin că operațiunea a fost coordonată direct din anturajul președintelui rus Vladimir Putin, iar scopul final este înlăturarea Maiei Sandu și blocarea definitivă a procesului de integrare europeană a Moldovei.

Fake news despre „intervenția României” în Transnistria

Pe fundalul acestei strategii, rețelele de propagandă ruse au lansat, la 19 septembrie, o serie de știri false care anunțau o pretinsă intervenție militară a României în Transnistria.

Mesajele, distribuite coordonat pe opt canale anonime de Telegram, au adunat peste 190.000 de vizualizări în 24 de ore și peste 2.700 de redistribuiri. Acestea reluau narațiuni alarmiste potrivit cărora Bucureștiul ar fi „mobilizat unități militare în Focșani și Brăila” pregătite să „traverseze Prutul la ordinul Maiei Sandu”.

Postările au citat un articol publicat în ziarul polonez Myśl Polska, care, la rândul lui, a tradus un text din presa românească marginală (Dimineata.info), ce titra că „trupele române vor participa la o operațiune specială în Moldova”.

Fotografiile publicate – ce ar fi fost realizate la Focșani și Brăila – prezentau camioane și blindate militare, interpretate fals ca „dovezi ale pregătirii unei invazii”.

„Este un fals care se înscrie în narațiunile promovate de Kremlin, menite să răspândească frică și neîncredere. Președinta Maia Sandu a urmărit constant menținerea păcii și stabilității pe întreg teritoriul Republicii Moldova”, a declarat Igor Zaharov, consilierul de comunicare al șefei statului, pentru Mediacritica.

Războiul dezinformării: tactici vechi, platforme noi

Potrivit experților media de la Mediacritica, tacticile folosite în această campanie sunt tipice propagandei ruse: citarea unor surse străine pentru a da credibilitate mesajului, folosirea canalelor anonime și amplificarea prin rețele coordonate de boți.

Scopul principal este crearea panicii și inducerea ideii că România, NATO și Uniunea Europeană ar pregăti o implicare militară în regiune — o temă folosită frecvent de propaganda rusă pentru a slăbi încrederea cetățenilor moldoveni în partenerii occidentali.

Miza uriașă: Moldova, câmp de luptă geopolitic

Poziționată între Ucraina aflată în război și România, stat membru NATO, Republica Moldova a devenit un punct strategic de interes pentru Kremlin.

Alegerile din 28 septembrie vin la mai puțin de un an după referendumul prin care moldovenii au votat, la limită, continuarea drumului european.

În fața acestei presiuni, președinta Maia Sandu a avertizat, inclusiv în Parlamentul European, că Rusia încearcă să transforme Moldova într-un „instrument de destabilizare” la granița Uniunii Europene.

„Rusia nu vrea doar să ne oprească drumul spre Europa. Vrea să ne folosească împotriva Ucrainei și a întregii regiuni. De aceea, aceste alegeri sunt decisive pentru securitatea Moldovei și a Europei”, a spus Sandu, la Strasbourg.

Banii din umbră ai Kremlinului

Bloomberg estimează, citând surse europene, că Kremlinul ar fi cheltuit deja aproximativ 150 de milioane de euro, echivalentul a 1% din PIB-ul Moldovei, pentru campanii de influență, de la finanțarea protestelor până la manipularea mediatică.

O parte din aceste fonduri ar fi fost direcționate către rețele de dezinformare și grupuri politice controlate de oligarhul Ilan Șor, condamnat pentru fraudă bancară și refugiat în Rusia.

Reacția autorităților de la Chișinău

În ultimele săptămâni, autoritățile moldovene au demarat o amplă operațiune de securizare a spațiului informațional. Poliția a cerut blocarea a peste 440 de conturi de TikTok folosite pentru propagandă, iar Serviciul de Informații și Securitate a interceptat fluxuri de bani provenite din Federația Rusă.

Pe 16 septembrie, procurorii și ofițerii din cadrul Inspectoratului Național de Investigații au desfășurat peste 250 de percheziții, vizând peste 100 de persoane suspectate că pregăteau acțiuni de destabilizare finanțate de Moscova.

„Este o cauză penală ce privește organizarea de dezordini și manipularea maselor, coordonată din Rusia, prin intermediul unor structuri criminale”, au transmis oficialii din cadrul IGP.

În replică, fostul președinte prorus Igor Dodon a acuzat guvernarea că încearcă „să intimideze opoziția” înaintea alegerilor.

Sondajele: PAS, în continuare pe primul loc

Cu două săptămâni înaintea votului, un sondaj realizat de Institutul Republican Internațional (IRI), la comanda Washingtonului, arată că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiunea condusă de Maia Sandu, se menține în frunte, cu 39% din intențiile de vot.

Pe locul al doilea se situează blocul pro-Kremlin „patriotic”, format din comuniștii lui Vladimir Voronin și socialiștii lui Igor Dodon, cu 22%.

Blocul „Alternativa”, format din foști comuniști și politicieni care se declară pro-europeni, dar promovează idei apropiate Moscovei, este cotat la sub 7%.

Partidele unioniste și formațiunile mici, precum „Democrația Acasă” susținută de AUR, nu ar depăși 2% din voturi.

Alegeri decisive pentru viitorul Moldovei

Analiștii politici avertizează că alegerile din 28 septembrie ar putea determina direcția geopolitică a Moldovei pentru următorul deceniu.

Un rezultat favorabil PAS ar însemna continuarea drumului spre Uniunea Europeană, investiții occidentale și reforme anticorupție. În schimb, o victorie a forțelor pro-ruse ar readuce influența Moscovei în toate structurile statului.

Bloomberg notează că Rusia urmărește să creeze aparența unui scrutin „competitiv”, dar controlat, pentru a reduce sprijinul popular pentru Maia Sandu și a genera confuzie post-electorală.

Scenariul final al planului ar include proteste violente în ziua votului, acțiuni menite să conteste rezultatul și să ceară demisia guvernului, indiferent de deznodământul urnelor.

Moldova – testul de rezistență al democrației est-europene

Ceea ce se întâmplă acum în Republica Moldova depășește granițele politice ale unei țări mici. Este un test pentru întreaga regiune, un semnal de alarmă privind felul în care propaganda digitală și banii străini pot fi folosiți pentru a submina democrația.

Într-o lume polarizată, Moldova devine exemplul concret al luptei dintre două lumi: una orientată spre valorile europene și o alta, ancorată în trecutul sovietic.

„Este o luptă care se dă nu doar pentru voturi, ci pentru viitorul țării. Alegerile din 28 septembrie nu sunt doar despre partide, ci despre alegerea între libertate și dependență”, a concluzionat un analist politic din Chișinău, citat de Ziarul de Gardă.