Un nou sondaj realizat de INSCOP Research arată o schimbare semnificativă în preferințele electoratului român: AUR se menține pe primul loc în intențiile de vot ale românilor, devansând clar PSD, PNL și USR, transmite Agerpres.
Cercetarea a fost efectuată în perioada 6–10 octombrie 2025, la comanda platformei de știri Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group, și confirmă tendința de consolidare a formațiunii conduse de George Simion în fruntea clasamentului politic.
AUR – 40%, pe primul loc detașat
Potrivit datelor, 40% dintre alegători ar vota cu AUR, un procent aproape identic cu cel înregistrat în luna septembrie (40,8%) și semnificativ peste scorurile din primăvară (38,1% în mai).
AUR își consolidează astfel poziția de lider al opoziției și al scenei politice românești, menținându-se peste pragul simbolic de 40% pentru a treia lună consecutiv.
„AUR pare a se consolida pe primul loc în intenția de vot cu un scor de 40%, restul partidelor nereușind să treacă de 20%”, a declarat Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research.
PSD și PNL – în scădere ușoară
Pe locul al doilea se află PSD, cu 17,6%, o ușoară scădere față de luna septembrie (17,9%), dar peste nivelul din iunie (13,7%).
Social-democrații rămân principala forță a coaliției de guvernare, însă se confruntă cu o stagnare a sprijinului electoral, în ciuda măsurilor economice și sociale promovate în ultimele luni.
PNL ocupă locul al treilea, cu 14,8%, față de 15,2% în septembrie și 17,3% în iunie. Scăderea continuă reflectă dificultățile liberalilor de a se menține relevanți în contextul competiției electorale tot mai polarizate.
USR și UDMR – pierderi moderate, dar constante
USR se situează pe locul al patrulea, cu 11,5%, o scădere față de 12,8% în septembrie. Formațiunea condusă de Cătălin Drulă rămâne sub pragul psihologic de 15%, în ciuda tentativelor de rebranding și de extindere a bazei electorale.
UDMR înregistrează un scor de 5,2%, în creștere față de 4% în septembrie. Uniunea rămâne constantă în preferințele minorității maghiare, cu o mobilizare solidă în județele din Transilvania.
Partidele mici – între 2% și 4%
Noile formațiuni politice și partidele emergente continuă să atragă o parte modestă din electorat:
- SENS – 3,4% (în creștere de la 2,1% în septembrie)
- POT – 2,6% (în scădere de la 3,3% în septembrie)
- S.O.S. România – 2% (față de 2,8% în septembrie)
- Candidați independenți – 1,3% (ușoară creștere față de 0,6%)
- Alte partide – 1,6%
De remarcat faptul că, potrivit sondajului, niciun partid nou nu reușește să atingă pragul electoral de 5%, ceea ce confirmă că scena politică este dominată de formațiunile consacrate.
Participarea la vot – în creștere
Sondajul INSCOP arată și un nivel ridicat al intenției de participare la alegeri:
- 72,7% dintre respondenți spun că s-ar prezenta „cu siguranță” la urne;
- 13,2% afirmă că „nu ar merge la vot în nicio situație”.
Cifrele indică o mobilizare în creștere, pe fondul tensiunilor politice și al dezbaterilor privind economia, migrația și siguranța națională.
AUR domină toate categoriile socio-demografice
Analiza pe segmente socio-demografice arată că AUR are un sprijin transversal, atrăgând votanți din mediul urban și rural, dar și din rândul tinerilor sub 35 de ani.
Sociologii observă că formațiunea se bucură de o încredere ridicată în rândul persoanelor cu venituri mici și medii, precum și în zonele din Moldova și sudul țării.
PSD rămâne puternic în rândul electoratului vârstnic, mai ales în mediul rural, în timp ce PNL are o bază solidă în rândul funcționarilor și pensionarilor cu venituri medii.
USR continuă să atragă electoratul tânăr, educat, urban, însă se confruntă cu o dificultate majoră în extinderea influenței dincolo de marile centre universitare.
Remus Ștefureac: „Toamna aduce o stabilizare a intenției de vot”
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a explicat că sondajul confirmă o stabilizare a scenei politice înainte de campaniile pentru alegerile din 2025–2026.
„Toamna pare a aduce o stabilizare a intenţiei de vot, partidele aflate la putere având un scor cumulat de aproximativ 50%, iar partidele aflate în opoziția parlamentară cu un scor de circa 45%”, a declarat Ștefureac.
El a subliniat că AUR se consolidează ca principal partid de opoziție, în timp ce PSD și PNL mențin împreună o bază solidă, dar nu reușesc să recâștige electoratul pierdut către partidele populiste.
„Restul formațiunilor rămân sub 20%, iar partidele mici precum SENS, POT sau S.O.S. România nu depășesc pragul electoral”, a adăugat analistul politic.
Metodologia sondajului
Cercetarea a fost realizată prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion stratificat de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României (18 ani și peste).
- Eroare maximă admisă: ±2,95%
- Grad de încredere: 95%
- Perioada culegerii datelor: 6–10 octombrie 2025
Rezultatele reflectă intențiile de vot la momentul efectuării sondajului și pot suferi modificări pe măsură ce se apropie campania electorală.
Context politic: polarizare și neîncredere
Analiștii explică ascensiunea AUR prin nemulțumirea publică față de actuala coaliție de guvernare și prin discursul naționalist și anti-sistem promovat intens în mediul online.
Totodată, scăderea PNL și stagnarea PSD sunt asociate cu efectele măsurilor fiscale și de austeritate din ultimele luni, care au afectat imaginea guvernului în rândul alegătorilor.
„AUR capitalizează frustrările economice și percepția de incompetență administrativă a coaliției. Electoratul tânăr, dar și cel dezamăgit de partidele tradiționale, se orientează către mesajul simplu și direct promovat de Simion”, a declarat un expert politic pentru Informat.ro.
Concluzie: AUR se menține lider, dar scena politică rămâne volatilă
Sondajul INSCOP din octombrie confirmă dominația AUR în intențiile de vot, dar și fragilitatea peisajului politic românesc. Cu aproape 73% dintre români declarați hotărâți să voteze, bătălia electorală din 2025 se anunță intensă.
PSD și PNL se luptă să recâștige încrederea electoratului, în timp ce AUR capitalizează nemulțumirea publică și se conturează tot mai clar drept favoritul momentului.
Dacă trendul se menține, România ar putea intra într-o nouă eră politică, dominată de partide populiste și mesaje radicale — un semnal de alarmă pentru întreaga clasă politică tradițională.
