Donald Trump, reacție la propunerea lui Vladimir Putin privind limitarea armelor nucleare
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a reacționat public la oferta liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, care a propus menținerea voluntară a limitelor privind armele nucleare strategice desfășurate. Într-o declarație făcută reporterilor la plecarea de la Casa Albă, Trump a spus că „i se pare o idee bună”, sugerând o posibilă deschidere către dialog în privința controlului armamentului, relatează Reuters, citată de News.ro.
Propunerea Rusiei privind tratatul New START
Propunerea președintelui Vladimir Putin vine într-un context delicat pentru relațiile ruso-americane. Luna trecută, liderul rus a anunțat că Moscova este dispusă să păstreze voluntar limitele impuse de acordul New START, semnat în 2010, cu condiția ca și Statele Unite să facă același lucru.
Tratatul New START, aflat în vigoare din 2011, limitează numărul ogivelor nucleare strategice desfășurate de Rusia și Statele Unite la 1.550 de focoase fiecare și restricționează numărul de lansatoare și bombardiere capabile să transporte arme nucleare. Documentul, considerat piatra de temelie a controlului armamentului nuclear global, expiră în luna februarie 2026.
Putin a declarat recent că, deși relațiile dintre Moscova și Washington sunt tensionate, Rusia „nu dorește o nouă cursă a înarmării nucleare” și ar prefera să mențină „stabilitatea strategică” dintre cele două mari puteri.
Moscova așteaptă un răspuns oficial de la Washington
Ambasadorul Rusiei la ONU, Vassily Nebenzia, a afirmat săptămâna trecută că Moscova încă așteaptă un răspuns oficial din partea administrației Trump cu privire la această propunere.
„Rusia a transmis o ofertă clară și constructivă: să menținem, în mod voluntar, limitele prevăzute de tratatul New START, chiar și după expirarea lui, până la semnarea unui nou acord. Așteptăm un semnal concret din partea Washingtonului”, a declarat Nebenzia, potrivit agențiilor ruse de presă.
Relații tot mai tensionate între Washington și Moscova
Un eventual acord privind controlul armamentului ar contrasta puternic cu tensiunile tot mai evidente dintre Statele Unite și Rusia din ultimele luni. Relațiile bilaterale au atins un nou nivel de încordare după întâlnirea dintre Donald Trump și Vladimir Putin, care a avut loc la Alaska, la mijlocul lunii august, și după o serie de incidente aeriene atribuite dronelor rusești în spațiul aerian al NATO.
Într-un material video difuzat duminică, Vladimir Putin a avertizat că decizia Washingtonului de a furniza Ucrainei rachete de croazieră Tomahawk cu rază lungă de acțiune ar putea „distruge definitiv relațiile ruso-americane”.
„Acest lucru va duce la distrugerea relațiilor noastre sau, cel puțin, a tendințelor pozitive care au apărut în aceste relații”, a declarat liderul de la Kremlin într-un interviu acordat jurnalistului Pavel Zarubin, de la televiziunea de stat rusă.
Disputa privind livrarea rachetelor Tomahawk Ucrainei
Tensiunile dintre cele două puteri au fost amplificate și de planul Washingtonului de a analiza posibilitatea furnizării rachetelor Tomahawk armatei ucrainene.
Vicepreședintele SUA, JD Vance, a confirmat luna trecută că administrația americană „ia în considerare solicitarea Ucrainei de a primi rachete cu rază lungă de acțiune, capabile să lovească ținte adânci pe teritoriul Rusiei, inclusiv în apropierea Moscovei”. Totuși, Vance a precizat că nu a fost luată încă o decizie finală.
Donald Trump, care a avut în trecut o relație complexă cu Vladimir Putin, a evitat să comenteze direct chestiunea livrării acestor rachete. În ultimele săptămâni, el și-a exprimat dezamăgirea față de liderul rus, reproșându-i că „nu face nimic pentru a opri războiul din Ucraina”.
Putin avertizează asupra unei posibile escaladări
Kremlinul a reacționat ferm la informațiile privind intenția Statelor Unite de a transfera Ucrainei rachete Tomahawk. Vladimir Putin a transmis că o astfel de mișcare ar reprezenta o „provocare directă” la adresa securității Rusiei și ar putea declanșa „o reacție imprevizibilă”.
„Dacă aceste arme vor ajunge în Ucraina, relațiile dintre Moscova și Washington vor fi afectate iremediabil”, a subliniat liderul rus.
Dilema strategică a Washingtonului
Surse citate de Reuters susțin că planul administrației Trump de a livra Ucrainei rachete Tomahawk ar putea fi imposibil de implementat, din motive logistice și strategice.
Un oficial american, care a dorit să-și păstreze anonimatul, a explicat că stocurile existente de rachete Tomahawk sunt destinate în principal Marinei SUA și altor operațiuni militare critice, iar transferul unei părți semnificative către Kiev ar putea afecta capacitatea defensivă americană în alte regiuni.
Totodată, alți analiști avertizează că o astfel de decizie ar amplifica riscurile unei confruntări directe între cele două mari puteri nucleare.
Rachetele Tomahawk – potențialul și riscurile lor
Rachetele de croazieră Tomahawk sunt printre cele mai sofisticate arme din arsenalul american. Au o rază de acțiune de peste 2.500 de kilometri și pot fi lansate de pe nave, submarine sau platforme terestre.
Dacă Ucraina ar primi aceste rachete, întreaga parte europeană a Rusiei, inclusiv Moscova, Sankt Petersburg și bazele strategice din vestul țării, s-ar afla în raza lor de acțiune.
Acest fapt ar putea duce la o escaladare periculoasă, mai ales că Moscova a avertizat în repetate rânduri că va considera orice atac asupra teritoriului său drept „o amenințare existențială” la adresa statului rus.
Reacțiile comunității internaționale
La nivel global, propunerea lui Putin privind limitarea voluntară a arsenalului nuclear a fost primită cu prudență. Uniunea Europeană a salutat „orice pas către stabilitate strategică”, dar a subliniat că „încrederea reciprocă lipsește în prezent între Moscova și Washington”.
China a declarat că „susține orice efort de a evita o nouă cursă a înarmării”, dar a criticat în același timp „dublul standard al SUA”, acuzând Washingtonul că „își extinde arsenalul convențional în regiuni sensibile”.
În același timp, NATO a transmis că nu există semne clare că Rusia ar fi dispusă să reducă efectiv stocurile sale nucleare, iar gestul lui Putin ar putea fi doar „un act de imagine”.
O nouă etapă în relațiile ruso-americane
Răspunsul lui Donald Trump – o simplă frază, „Mi se pare o idee bună” – ar putea părea minor, însă pentru diplomații de la Moscova, orice semn de dialog este binevenit.
Totuși, analiștii politici subliniază că intențiile reale ale celor doi lideri rămân incerte. În timp ce Trump pare deschis la o formă de cooperare, administrația sa este presată intern să adopte o poziție fermă față de Rusia, mai ales în contextul sprijinului continuu pentru Ucraina.
De cealaltă parte, Vladimir Putin încearcă să transmită imaginea unui lider rațional, dispus la compromisuri, dar fără a renunța la interesele strategice ale Rusiei.
Echilibrul fragil al puterii nucleare
În acest context tensionat, tema armelor nucleare redevine un instrument major de negociere. Atât SUA, cât și Rusia știu că menținerea echilibrului nuclear global depinde de cooperarea lor.
Orice pas greșit – fie o decizie unilaterală privind înarmarea, fie o escaladare în Ucraina – ar putea distruge decenii întregi de diplomație în domeniul controlului armamentului.
Deocamdată, răspunsul oficial al administrației Trump la oferta lui Putin nu a fost făcut public. Însă, într-un climat global instabil și cu războiul din Ucraina în plină desfășurare, fiecare declarație contează.
Pentru moment, tot ce se știe este că Donald Trump pare deschis la ideea reluării dialogului strategic, iar Moscova așteaptă să vadă dacă „ideea bună” la care s-a referit președintele american va fi urmată și de acțiuni concrete.
