Generalul Gheorghiță Vlad, Șeful Statului Major al României, a transmis pe marți, 20 ianuarie 2026, la Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est (HQ MNC‑SE) din Sibiu, un mesaj ferm privind nevoia de o populație pregătită pentru situații-limită. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe dedicate programelor de instruire și capacității de formare a Armatei Române.
Evenimentul a adus în prim-plan atât ținte concrete de instruire militară, cât și ideea de reziliență la nivelul societății. Mesajul central al generalului a vizat adaptarea la o gamă largă de scenarii – de la dezastre naturale la conflict armat – cu accent pe rolul fiecărui cetățean.
Ținte de instruire: între 1.000 și 2.000 de militari în 2026
Între prioritățile anunțate se află extinderea programelor de pregătire, calibrate în funcție de resursele disponibile. Vlad a precizat că vizează concomitent lărgirea bazei de instruire și un ritm susținut în anii următori.
„Ne propunem anul acesta să pregătim între 1.000-2.000 de militari. Repet, în functie de alocaţiile bugetare. Cel mai probabil, în anii următori, vom putea pregăti câte 2-3 serii pe an. Capacitatea Armatei Române de pregătire a acestui tip de militari este între 2.000-10.000 de militari pe an”.
Potrivit șefului Armatei, cifrele vin la pachet cu măsuri pentru a crește capacitatea logistică și a eficientiza modul de selecție și instruire. Obiectivul declarat este ca sistemul militar să poată livra, consecvent, personal bine pregătit pentru nevoile operaționale, indiferent de contextul de securitate.
Oficialul a subliniat că orizontul de planificare are în vedere serii multiple anual, dacă bugetul permite, ceea ce ar asigura o rotație predictibilă a contingentelor aflate în pregătire.
Reziliență pentru situații de criză și sprijinul efortului de război
Mesajul privind pregătirea populației nu s-a limitat la zona strict militară. Generalul Vlad a vorbit despre nevoia ca publicul să fie instruit pentru a reacționa corect la incendii, cutremure, inundații, dar și să înțeleagă rolul pe care îl poate avea în sprijinirea unui efort de război, dacă contextul o cere.
„Daca vă reeriţi la pregătirea populaţiei, în general, de fiecare dată când aducem în discuţie rezilienţa naţională, trebuie să luăm în calcul foarte multe alte aspecte. Trebuie să avem o populaţie pregătită pentru diferite situaţii de criză: incendii, cutremure, inundaţii, dar în egală măsură şi o populaţie pregătită pentru susținerea unui efort de război. Avem foarte multe programe pregătite in acest sens în colaborare cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă”.
Accentul cade pe colaborarea cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, componentă-cheie a răspunsului civil la crize. În viziunea șefului Statului Major, proiectele comune pot crește nivelul de alfabetizare în situații de urgență și pot consolida reflexele comunitare necesare atunci când intervin evenimente neprevăzute.
Declarațiile de la Sibiu oglindesc preocupările actuale privind securitatea regională și nevoia de a conecta capabilitățile militare cu o societate pregătită. În acest cadru, idealul de reziliență națională se sprijină atât pe programe formale de pregătire, cât și pe informarea corectă a publicului, astfel încât fiecare să știe ce are de făcut în primele momente ale unei crize.
Conferința a avut loc la HQ MNC‑SE din Sibiu, într-un context în care capacitatea de instruire și modul în care populația răspunde la alertări devin subiecte recurente în spațiul public. Anunțurile privind țintele de pregătire pentru 2026 vin cu precizarea că ritmul va depinde de alocațiile bugetare și de calendarul programelor asumate.
