Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, se pregătește să înfrunte un nou moment de cumpănă politică, după ce două moțiuni de cenzură — venite din direcții ideologice opuse — vor fi depuse împotriva sa în Parlamentul European. Este pentru a doua oară, în doar trei luni, când șefa executivului european este ținta unui asemenea demers, într-un context tensionat pentru întreaga Uniune Europeană.
De data aceasta, extrema dreaptă și extrema stângă își unesc vocile, criticând politicile actualei Comisii în privința migrației, acordurilor comerciale și tranziției verzi. Chiar dacă șansele ca moțiunile să ducă la demiterea Ursulei von der Leyen sunt reduse, momentul are o puternică valoare simbolică și politică: arată că sprijinul pentru lidera europeană începe să se erodeze și că unitatea UE este tot mai greu de menținut.
Două moțiuni de cenzură inițiate de politicieni francezi
Potrivit News.ro, două figuri politice din Franța se află în centrul acestei inițiative fără precedent:
- Jordan Bardella, liderul partidului de extremă dreaptă Rassemblement National (RN), formațiunea condusă anterior de Marine Le Pen;
- Manon Aubry, eurodeputată a formațiunii de extremă stângă La France Insoumise (LFI), apropiată de Jean-Luc Mélenchon.
Cele două moțiuni vor fi depuse oficial luni, urmând ca Ursula von der Leyen să susțină un discurs de apărare în plenul Parlamentului European, înainte ca liderii principalelor grupuri politice să intervină în dezbatere. Votul final este programat pentru joi, 9 octombrie 2025.
„Este un moment de transparență și responsabilitate. Voi apăra politicile Comisiei și valorile europene care ne definesc”, ar fi transmis von der Leyen în cerc restrâns, potrivit unor surse de la Bruxelles.
Tensiunile din Parlamentul European ating un nou nivel
Deși niciuna dintre moțiuni nu pare să aibă șanse reale de a întruni majoritatea calificată de două treimi necesară pentru demiterea Comisiei Europene, situația ridică nivelul de presiune asupra executivului european.
Analiștii politici de la Bruxelles avertizează că repetarea moțiunilor de cenzură într-un interval atât de scurt poate slăbi autoritatea instituției și poate afecta capacitatea Comisiei de a negocia dosarele majore aflate pe agendă — de la Pactul Verde European până la noile reglementări comerciale globale.
Ursula von der Leyen a mai trecut printr-un moment similar în iulie 2025, când a supraviețuit unei moțiuni de cenzură inițiate de eurodeputați de extremă dreaptă, printre semnatari aflându-se și românul Gheorghe Piperea, membru al partidului AUR.
Creșterea influenței extremei drepte în Parlamentul European
După alegerile europarlamentare din 2024, echilibrul politic din legislativul european s-a schimbat semnificativ. Extrema dreaptă a câștigat teren, ajungând la peste 100 de eurodeputați, comparativ cu aproximativ 70 în mandatul precedent.
Această creștere le permite acum partidelor radicale să inițieze moțiuni de cenzură fără sprijinul partidelor tradiționale, întrucât pragul necesar — 72 de semnături — poate fi atins cu ușurință.
În același timp, și extrema stângă a reușit să coaguleze un nucleu solid de sprijin, atrăgând de partea sa câțiva membri ai grupului Socialiștilor și Democraților (S&D), precum și eurodeputați ai Verzilor, ceea ce amplifică presiunea asupra Comisiei von der Leyen.
Această alianță tacită între două tabere tradițional antagonice arată că nemulțumirea față de politica executivului european a devenit un fenomen transversal, care depășește granițele ideologice.
Temele care dezbină Bruxelles-ul
Cele două moțiuni de cenzură au argumente distincte, dar se intersectează în critica dură a deciziilor comerciale și externe ale Comisiei Europene.
- Extrema dreaptă, reprezentată de Jordan Bardella, o acuză pe Ursula von der Leyen de „politici ecologice greșite”, de promovarea Pactului Verde în detrimentul economiei europene tradiționale și de eșecul în gestionarea migrației ilegale.
- Extrema stângă, prin vocea lui Manon Aubry, reproșează „lipsa de reacție a Uniunii Europene” în fața crizelor umanitare, în special în Fâșia Gaza, acuzând Comisia de „complicitate tăcută” cu unele regimuri internaționale controversate.
În ciuda divergențelor ideologice, ambele părți converg asupra unei teme majore: nemulțumirea față de modul în care Ursula von der Leyen a negociat recentele acorduri comerciale ale Uniunii Europene.
Acordurile comerciale cu SUA și Mercosur, mărul discordiei
Atât dreapta, cât și stânga politică acuză Comisia că a cedat prea mult în fața partenerilor externi. Acordul tarifar cu Statele Unite este descris de criticii Ursulei von der Leyen ca fiind „dezechilibrat și periculos pentru economia europeană”, în timp ce acordul UE–Mercosur, semnat cu țările din America de Sud, este considerat o amenințare pentru fermierii europeni și pentru mediul înconjurător.
Reprezentanții agriculturii din Franța, Germania și Polonia au avertizat deja că importurile ieftine din statele sud-americane ar putea distruge sectoare întregi de producție europeană, afectând direct competitivitatea internă.
Cele două acorduri urmează să fie supuse votului în Parlamentul European în următoarele luni, într-un climat politic extrem de divizat. Observatorii consideră că rezultatul va depinde în mare măsură de modul în care Ursula von der Leyen va gestiona această criză politică.
Ursula von der Leyen, între consolidare și vulnerabilitate
Deși beneficiază încă de sprijinul principalelor grupuri centrist-liberale din Parlamentul European — Partidul Popular European (PPE), Renew Europe și o parte din Socialiști și Democrați (S&D) —, Ursula von der Leyen traversează o perioadă de vulnerabilitate politică evidentă.
Criticii îi reproșează un stil de conducere prea autoritar, decizii considerate prea puțin transparente, dar și o apropiere excesivă de interesele marilor corporații. În schimb, susținătorii săi subliniază stabilitatea economică și unitatea europeană pe care Comisia le-a menținut într-un context global dificil, marcat de războiul din Ucraina, crize energetice și tensiuni comerciale internaționale.
Un oficial european apropiat de PPE a declarat pentru Politico: „Von der Leyen nu este în pericol imediat, dar aceste moțiuni o obligă să-și reconsolideze alianțele. E o luptă pentru autoritate și legitimitate, nu doar pentru supraviețuire politică.”
O săptămână decisivă pentru Bruxelles și pentru Uniunea Europeană
Săptămâna 6–12 octombrie 2025 este considerată crucială pentru viitorul politic al Ursulei von der Leyen și pentru stabilitatea instituțiilor europene. Rezultatul votului de joi va oferi o imagine clară asupra unității actualei majorități pro-europene, dar și asupra forței de influență a mișcărilor populiste.
Indiferent de rezultat, cele două moțiuni de cenzură trimit un semnal clar: Parlamentul European devine tot mai fragmentat, iar consensul politic de la Bruxelles este tot mai fragil.
Într-un moment în care Uniunea Europeană se confruntă cu presiuni externe — de la războiul din Ucraina la rivalitatea economică cu China și SUA —, instabilitatea internă ar putea complica procesul decizional și negocierile viitoare.
„Aceasta nu este doar o confruntare între von der Leyen și extremele politice. Este o luptă pentru direcția pe care o va lua Europa în următorii cinci ani”, comentează analiștii de la Euractiv.
Concluzie
Deși moțiunile de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen nu au, cel mai probabil, forța de a o înlătura din funcție, ele marchează un moment de fragilitate politică și de tensiune ideologică în interiorul Uniunii Europene.
Extrema dreaptă și extrema stângă au găsit un teren comun în critica adusă Comisiei, iar această alianță conjuncturală ar putea deschide o nouă eră de polarizare politică europeană.
Pentru Ursula von der Leyen, urmează o săptămână în care nu se va lupta doar pentru mandatul său, ci și pentru credibilitatea instituției pe care o conduce. Iar pentru Europa, această dezbatere devine un test esențial al rezistenței sale democratice în fața curentelor radicale tot mai puternice.
