Președintele României, Nicușor Dan, rămâne fidel domeniului care i-a consacrat cariera publică – urbanismul și protecția proprietății publice – chiar și după ce a trecut de la administrația locală la cel mai înalt nivel al statului. Recent, șeful statului a anunțat că a obținut o victorie importantă la Curtea Constituțională a României (CCR), care a admis sesizarea sa asupra unei legi privind transferul gratuit al unui teren din proprietatea statului către comuna Moara, județul Suceava.
Decizia Curții confirmă încă o dată preocuparea președintelui pentru apărarea domeniului public și atrage atenția asupra felului în care autoritățile locale și Parlamentul gestionează patrimoniul național.
Contextul legislativ: de la Parlament la Curtea Constituțională
Pe 17 iulie 2025, președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională cu privire la Legea pentru trecerea unui imobil din proprietatea privată a statului și administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în proprietatea publică a comunei Moara.
Legea, votată de Parlament, prevedea transferul gratuit al terenului, cu o valoare semnificativă, către administrația locală. Conform expunerii de motive, scopul declarat era utilizarea terenului pentru proiecte de interes public, însă actul normativ nu conținea garanții clare privind destinația imobilului și nici sancțiuni în cazul în care administrația locală ar fi eșuat să își respecte angajamentele.
Nicușor Dan a considerat că acest lucru reprezintă o încălcare a Constituției, care obligă statul să protejeze proprietatea publică și să o gestioneze strict în interesul cetățenilor.
Argumentele președintelui
În motivarea sesizării, șeful statului a subliniat trei aspecte esențiale:
- Lipsa garanțiilor pentru interesul public
Transferul gratuit nu era însoțit de prevederi clare privind folosirea terenului exclusiv în beneficiul comunității. În lipsa acestor garanții, exista riscul ca imobilul să fie vândut ulterior către privați, pierzându-se caracterul public al transferului. - Absența sancțiunilor și a termenelor
Legea nu prevedea niciun termen concret pentru realizarea investițiilor promise și nici sancțiuni în cazul nerespectării angajamentelor. Practic, comuna ar fi primit terenul fără obligații ferme. - Lipsa acordului explicit al autorităților locale
Conform Constituției și legislației existente, un astfel de transfer trebuie să fie susținut printr-o procedură transparentă și cu acordul ferm al autorităților locale. În acest caz, procedura era vagă și lăsa loc de interpretări.
„Mi-am exercitat rolul constituțional de a veghea la respectarea legii fundamentale și voi continua să intervin ori de câte ori este nevoie pentru ca legislația să respecte Constituția și angajamentele internaționale ale României”, a declarat președintele într-un mesaj publicat pe Facebook.
Decizia CCR și implicațiile ei
Curtea Constituțională a admis sesizarea și a declarat legea neconstituțională. Prin această decizie, CCR a confirmat că statul nu poate transfera gratuit bunuri de valoare fără a garanta folosirea lor în interes public și fără a institui mecanisme clare de control.
Este un precedent important, pentru că în ultimii ani au existat mai multe tentative de a transfera terenuri sau imobile din patrimoniul statului către autorități locale, unele dintre ele fiind ulterior valorificate în scopuri private.
Decizia consolidează principiul conform căruia statul trebuie să-și protejeze proprietățile strategice și să nu le înstrăineze în mod arbitrar.
Nicușor Dan și „obsesia” pentru patrimoniu
Pentru cei care îl cunosc pe Nicușor Dan din perioada în care activa ca activist civic și apoi ca primar al Capitalei, această intervenție nu este o surpriză. De-a lungul carierei sale, el s-a remarcat prin procesele intentate împotriva autorităților care aprobau construcții ilegale sau prin campaniile pentru protejarea spațiilor verzi și a clădirilor istorice.
Ca președinte, Dan își menține aceeași linie de acțiune: apărarea patrimoniului național și a proprietății publice, chiar dacă acum mizele sunt mult mai mari, implicând terenuri cu valoare economică ridicată.
Criticii săi îl acuză de un formalism excesiv și de blocarea unor inițiative locale, însă susținătorii îi recunosc consecvența și integritatea.
Miza economică și socială
Terenul vizat în comuna Moara, județul Suceava, are o valoare semnificativă, fiind până acum administrat de Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava. Transferul către primărie ar fi permis, cel puțin teoretic, dezvoltarea unor proiecte locale – de la construcții edilitare până la atragerea de investiții.
Problema ridicată de președinte și confirmată de CCR este însă lipsa de transparență și de responsabilitate în utilizarea ulterioară a terenului. În lipsa unor garanții, există riscul ca bunul să fie vândut sau concesionat în condiții neclare, ceea ce ar transforma o intenție publică într-un beneficiu privat.
Într-o regiune în care presiunea imobiliară și interesele economice sunt ridicate, astfel de decizii pot genera consecințe greu de reversat.
Reacții politice și administrative
Decizia CCR a stârnit reacții diverse. Reprezentanții opoziției au salutat victoria președintelui și au afirmat că „patrimoniul statului trebuie apărat cu orice preț”.
De partea cealaltă, unii parlamentari din majoritate au criticat decizia, susținând că ea blochează dezvoltarea comunităților locale și menține terenuri importante „în paragină”, fără a fi folosite pentru binele oamenilor.
La nivel local, primarul comunei Moara a transmis că regretă decizia, dar că va căuta alte modalități de a obține sprijin pentru proiectele comunității.
Analiza: între centralizare și autonomie locală
Cazul readuce în discuție o temă mai veche în politica românească: raportul dintre protecția proprietății statului și autonomia locală.
- Argumentul statului central: Proprietățile statului trebuie păstrate și utilizate strict în interes public, sub controlul guvernului și al Parlamentului, pentru a evita abuzurile.
- Argumentul comunităților locale: Autoritățile locale sunt mai apropiate de nevoile cetățenilor și ar trebui să poată folosi terenurile din localitate pentru a dezvolta proiecte utile.
Decizia CCR se aliniază mai degrabă primei perspective, punând accent pe protecția patrimoniului și pe prevenirea abuzurilor, chiar cu riscul de a limita inițiativa locală.
Consecințe pentru viitor
Hotărârea Curții ar putea influența numeroase alte proiecte legislative similare. În ultimii ani, mai multe administrații locale au cerut transferul gratuit al unor terenuri sau imobile din proprietatea statului pentru a dezvolta proiecte edilitare, zone industriale sau cartiere rezidențiale.
De acum înainte, Parlamentul va trebui să fie mult mai atent în redactarea legilor, introducând clauze ferme privind destinația bunurilor, termenele de realizare a proiectelor și sancțiunile pentru nerespectarea angajamentelor.
Pentru președintele Nicușor Dan, decizia CCR reprezintă o confirmare a profilului său politic: un lider preocupat de legalitate, patrimoniu și protecția bunului comun, chiar dacă acest lucru îl aduce uneori în conflict cu administrațiile locale.
Concluzie
Disputa privind terenul din comuna Moara nu este doar o bătălie juridică punctuală, ci un episod care reflectă tensiunile profunde din societatea românească dintre dorința de dezvoltare rapidă și nevoia de protejare a patrimoniului public.
Nicușor Dan a demonstrat încă o dată că nu s-a îndepărtat de principiile care l-au consacrat: apărarea spațiilor, a terenurilor și a proprietății statului. CCR i-a dat dreptate, iar mesajul transmis este clar: bunurile statului nu pot fi înstrăinate fără garanții ferme, fără transparență și fără respectarea interesului public.
Rămâne de văzut cum vor reacționa comunitățile locale și Parlamentul la acest precedent și dacă vor reuși să găsească un echilibru între autonomie și responsabilitatea față de patrimoniul național.
