Vortexul polar se apropie de România: iarna 2025–2026 ar putea aduce frig, ninsori și viscol

Climatologii atrag atenția că iarna 2025–2026 ar putea fi una dintre cele mai dure din ultimele decenii, din cauza unui vortex polar instabil care și-a modificat traiectoria și amenință să aducă valuri de frig și ninsori abundente peste Europa Centrală și de Est. România se află printre țările vizate direct de acest fenomen, iar specialiștii avertizează că lunile ianuarie și februarie 2026 ar putea aduce geruri de până la –20°C și episoade de viscol puternic, comparabile cu cele din iernile severe ale anilor ’80 și ’90.

Ce este vortexul polar și de ce influențează vremea din România

Vortexul polar este o masă uriașă de aer rece care se formează deasupra Polului Nord și se rotește în jurul Arcticii, asemenea unui inel de vânturi rapide care ține frigul „captive” în regiunile nordice. În mod normal, acest sistem rămâne stabil, menținând temperaturile extreme în zona arctică.

Problemele apar atunci când curenții de aer se slăbesc sau se rup, iar aerul rece începe să coboare către latitudinile medii. Europa, America de Nord și Asia Centrală sunt printre regiunile cele mai afectate de această deplasare.

Meteorologii au observat primele semne ale instabilității încă din luna octombrie, când un front rece a traversat România, aducând o scădere bruscă a temperaturilor și ninsori timpurii în zonele montane.

Dacă tendința se menține, spun specialiștii, iarna 2025–2026 ar putea fi „una de manual” pentru fenomenul de vortex polar – cu ger persistent, vânt puternic și variații bruște de temperatură.

Încălzirea globală, o cauză indirectă a instabilității atmosferice

Cercetătorii subliniază că încălzirea globală nu aduce doar veri mai calde, ci și ierni mai imprevizibile. În ultimul deceniu, topirea accelerată a ghețarilor din Arctica a dus la modificări termice în troposferă, slăbind fluxul atmosferic care menține stabil vortexul polar.

„Este paradoxal, dar schimbările climatice pot favoriza perioade de frig extrem”, explică meteorologii europeni. Pe termen lung, aceste oscilații atmosferice generează ierni haotice – cu alternanțe de episoade reci și intervale neașteptat de blânde, urmate adesea de viscole și ploi înghețate.

Astfel, România ar putea trece de la zile cu temperaturi de 10–12°C la nopți cu –20°C în doar câteva zile, o diferență greu de gestionat pentru infrastructura energetică și transporturi.

Primele semne ale unei ierni grele

Potrivit datelor analizate de Severe Weather Europe, vortexul polar a început deja să se deplaseze spre sud-estul continentului. Primele efecte se pot resimți încă din a doua jumătate a lunii noiembrie, când este posibil să apară primele ninsori consistente în zonele montane și chiar precipitații mixte în regiunile joase, inclusiv în București.

Dacă tendința se confirmă, luna decembrie ar putea aduce temperaturi sub media multianuală, iar ianuarie și februarie 2026 ar fi cele mai dificile luni ale sezonului rece.

Ce spun specialiștii români

Florinela Georgescu, director de prognoze în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), a declarat pentru Euronews România că, deocamdată, modelele climatice Copernicus nu confirmă o iarnă extremă la nivel european:

„Cea mai probabilă variantă este o iarnă cu temperaturi ușor peste normal și un regim de precipitații apropiat de media multianuală în sud-estul Europei.”

Totuși, meteorologul avertizează că, și într-o iarnă considerată „normală”, pot apărea episoade locale de ger și viscol, mai ales în intervalul cuprins între sfârșitul lui noiembrie și începutul lunii decembrie.

La rândul ei, Elena Mateescu, directorul general al ANM, a confirmat că analiza curentă indică posibile intensificări ale vortexului polar, care ar putea coborî temperaturile sub –15°C în multe regiuni ale țării.

„Chiar și o iarnă obișnuită în România presupune fenomene de viscol și valori negative de temperatură în zonele montane. O eventuală intensificare a vortexului ar amplifica aceste efecte”, a precizat Mateescu.

Prognoza pe termen scurt și evoluția din următoarele săptămâni

Pentru sfârșitul lunii octombrie și începutul lui noiembrie, temperaturile rămân apropiate de mediile climatologice. Maximele se vor situa între 10 și 17°C, iar minimele între –1 și 10°C.

Vântul va sufla moderat spre tare în zonele montane, unde poate atinge rafale de 70–90 km/h, iar la altitudini mari nu sunt excluse ninsorile. Spre finalul lunii, valorile termice ar putea urca ușor, ajungând la 20–22°C în sud și vest.

ANM estimează că, în intervalul 27 octombrie – 24 noiembrie, România va avea temperaturi peste media normală și precipitații ușor deficitare în majoritatea regiunilor. Totuși, meteorologii recomandă prudență, pentru că situația se poate schimba rapid odată cu reconfigurarea maselor de aer nordice.

Cum se pot pregăti autoritățile și populația

Experiențele anilor trecuți arată că episoadele de iarnă severă pot afecta semnificativ transportul rutier, alimentarea cu energie electrică și chiar aprovizionarea cu alimente în unele zone izolate.

Specialiștii recomandă autorităților locale să revizuiască planurile de intervenție pentru zăpadă și viscol, iar populației – să se pregătească din timp cu echipamente de iarnă, provizii și surse alternative de încălzire.

„Chiar dacă nu vom avea o iarnă extremă de la început, dinamica vortexului polar poate schimba complet tabloul în doar câteva săptămâni. E mai bine să fim pregătiți”, subliniază meteorologii ANM.

O iarnă a contrastelor: între blândețea începutului și gerul finalului

În scenariul cel mai probabil, România va traversa o iarnă cu două fețe: un început relativ blând, urmat de un vârf de frig în ianuarie și februarie. Zonele cele mai afectate vor fi Moldova, Transilvania și nordul Olteniei, unde se pot înregistra valori de –18°C sau chiar –20°C.

Sudul și vestul țării vor avea temperaturi ceva mai ridicate, dar cu riscul unor episoade de viscol și ploi înghețate, periculoase pentru circulație.

„E o iarnă care cere prudență, nu panică”, spun experții. „România a mai trecut prin asemenea situații, dar diferența este că acum avem instrumente mai precise de monitorizare, ceea ce ne permite să anticipăm mai bine momentele critice.”

Concluzie: semnele unei ierni grele se adună

Deși prognozele pe termen lung nu pot garanta un tablou exact, datele actuale arată că vortexul polar instabil ar putea transforma iarna 2025–2026 într-un test serios pentru Europa de Est.

România se pregătește pentru o perioadă de frig prelungit și posibile fenomene meteo extreme, însă climatologii subliniază că fiecare săptămână va conta în evoluția fenomenului.

Pentru moment, concluzia meteorologilor este clară:

„Iarna care vine va fi una de supravegheat atent. Totul depinde de felul în care se va comporta vortexul polar în următoarele luni.”