16 ianuarie 2026 a adus în prim-plan explicațiile oficiale privind măsura prin care prima zi de concediu medical nu mai este plătită. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, spune că motivul central este descurajarea cazurilor nejustificate, acolo unde se constată abuz de certificate medicale. Potrivit acestuia, fenomenul a generat o presiune semnificativă asupra bugetului.
De ce nu se mai plătește prima zi
Decizia Guvernului este prezentată drept o măsură de descurajare a concediilor medicale fictive, care – conform estimărilor invocate de ministru – au produs costuri importante pentru sistem. Rogobete arată că în 2025 impactul concediilor nejustificate a fost de aproximativ 1,2 miliarde de lei, sumă care apasă pe resursele publice și pe contribuabili. În viziunea sa, neplata primei zile ar trebui să tempereze solicitările care nu au la bază o necesitate medicală reală.
Ministrul subliniază că practica nu este izolată la nivel național și că există exemple similare în alte state europene. El indică faptul că măsura are în spate date și argumente, nu doar o intenție administrativă. În același timp, oficialul afirmă că salariații rămân îndreptățiți să discute despre efectele resimțite la nivel individual, însă pune accent pe nevoia de a limita utilizarea facilă a zilelor de concediu medical fără justificare.
„În primul rând această practică nu este doar în România și nu s-a întâmplat aici doar pentru prima dată. Nu este o idee fără fundament sau cifre în spate. În multe țări din UE, prima, a doua și chiar a treia zi de concediu medical nu sunt plătite de nimeni. Da, sigur că oamenii sunt îndreptățiți să ducă discuția în această direcție. Repet, România nu va fi singura țară care nu plătește prima zi de concediu. Portugalia nu plătește primele două zile. În Franța nu se plătesc primele două zile. În Belgia, în funcție de tipul de asigurare, nu se plătește prima, a doua sau a treia zi, deci practic asta se întâmplă peste tot”.
Cum se procedează în alte state din UE
Argumentul comparativ folosit de ministru trimite la practica din Portugalia și Franța, unde primele două zile de concediu medical nu sunt acoperite financiar, precum și la Belgia, unde neplata poate viza prima, a doua sau a treia zi, în funcție de asigurare. Astfel, România se aliniază unei abordări deja întâlnite în spațiul european, în care primele zile sunt gândite ca un filtru pentru solicitările nejustificate.
La nivel intern, intenția declarată este ca noua regulă să reducă numărul de concedii medicale acordate fără temei, protejând resursele publice destinate celor care chiar au nevoie de îngrijiri și repaus. Autoritățile transmit că vor monitoriza îndeaproape evoluția indicatorilor și că discuția rămâne deschisă cu mediul profesional și cu angajații, astfel încât aplicarea să fie clară și previzibilă.
Explicațiile au fost oferite public, cu precizarea că măsura se inspiră din exemple europene și din analiza costurilor interne. În acest cadru, dezbaterea despre echilibrul dintre protecția salariaților și integritatea sistemului de sănătate este de așteptat să continue, inclusiv prin evaluarea efectelor pe termen scurt asupra absenteismului și a modului în care angajatorii și medicii gestionează zilele de boală.
