Pe 21 ianuarie 2026, la Sibiu, șeful Armatei Române, Vlad Gheorghiță, a lansat un avertisment important către populație: România are nevoie de un nivel mai ridicat de pregătire civică și militară, astfel încât cetățenii să poată reacționa atât la situații de urgență, cât și, la nevoie, să susțină un efort de război. Mesajul a fost transmis în cadrul unei conferințe la Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est (HQ MNC-SE), alături de Alexus G. Grynkewich, prezentat drept comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR).
Contextul mesajului și schimbările legislative
Oficialul militar a explicat că temeiul acestor măsuri îl reprezintă recenta modificare a legii privind pregătirea populației pentru apărare, promulgată, potrivit lui, de președintele Nicușor Dan cu aproximativ două săptămâni înainte. Noua reglementare creează cadrul pentru extinderea programelor de instruire pe bază de voluntariat și pentru atragerea tinerilor interesați de o formare militară de bază.
„Începând din acest an, avem o modificare a legii pregătirii populației pentru apărare. Acum două săptămâni președintele a promulgat această modificare. Tot din acest an, ne propunem să aducem tineri în MAPN, pe bază de voluntariat, care să fie pregătiți pentru specializare de bază militară. O să continuăm aceste programe, în funcție de resursele bugetare. Ne propunem să pregătim circa 1000-2000 de militari.”
Potrivit lui Vlad Gheorghiță, implementarea va depinde de resursele alocate și de capacitatea logistică, însă obiectivul inițial este de a forma între 1.000 și 2.000 de voluntari, cu extindere graduală pe măsură ce infrastructura permite.
Planul de instruire și obiectivele Armatei
Șeful Armatei a indicat că, odată cu stabilizarea cadrului logistic și bugetar, pot fi organizate mai multe serii de instruire anual. Ținta operațională evocată variază între 2.000 și 10.000 de persoane pregătite într-un an, în funcție de capacitățile centrelor de instruire.
„Cel mai probabil, în anii următori vom avea două la trei serii de pregătire pe an. Capacitatea armatei de pregătire a acestui tip de militari este între 2.000 și 10.000 de militari pe an.”
Gheorghiță a subliniat că demersul se înscrie într-o strategie mai amplă de consolidare a rezilienței naționale, care vizează nu doar componenta militară, ci și reacția comunităților la riscuri precum incendii sau cutremure, în cooperare cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).
„Când aducem în discuţie reziliența națională trebuie să luăm în calcul multe aspecte. Trebuie să avem o populație pregătită pentru diferite situații de criză, şi aici mă refer la incendii, cutremure și așa mai departe. Trebuie să avem o populație pregătită și pentru a susține un efort de război. Avem în plan foarte multe programe de pregătire în acest sens împreună cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență”
Programele vizate sunt pe bază de voluntariat și au în vedere o specializare de bază militară, completată de deprinderi utile în gestionarea situațiilor de urgență, astfel încât tot mai mulți cetățeni să dobândească reflexe corecte de acțiune.
Mesajul central rămâne fermețea apelului la responsabilitate și la conștientizarea faptului că, pe lângă intervențiile la dezastre, populația trebuie să fie pregătită și pentru „a susține un efort de război”, dacă securitatea o va cere.
Calendarul exact al seriilor de instruire, precum și condițiile de participare, urmează să fie comunicate de instituțiile responsabile, în raport cu resursele bugetare și capacitatea centrelor de pregătire ale MApN și partenerilor.
