Iarna 2025–2026 se anunță a fi una dintre cele mai reci și mai grele din ultimii ani, iar semnele acestei schimbări vin dintr-un loc îndepărtat: Siberia. În această regiune, acumularea timpurie de zăpadă din luna octombrie reprezintă un indicator-cheie pentru evoluția vremii din întreaga emisferă nordică. Climatologii susțin că nivelul ridicat al stratului de zăpadă siberian influențează direct formarea și stabilitatea Vortexului Polar, mecanismul atmosferic care controlează distribuția aerului rece pe glob.
Cu alte cuvinte, atunci când Siberia îmbracă haina albă mai devreme decât de obicei, Europa și America de Nord trebuie să se pregătească pentru o iarnă aspră, cu temperaturi mult sub media normală și episoade de ninsoare abundentă.
Cum influențează Siberia vremea din Europa
Potrivit specialiștilor în meteorologie, legătura dintre zăpada din Siberia și frigul din Europa are o explicație științifică solidă. Vortexul Polar, un curent puternic de aer rece situat la altitudini mari în jurul Polului Nord, menține în mod normal frigul concentrat în zona arctică.
Însă atunci când în Siberia se acumulează rapid zăpadă în luna octombrie, solul se răcește intens, iar aerul rece se stabilizează. Acest proces determină formarea unui sistem de presiune ridicată deasupra regiunii, care trimite energie verticală în atmosferă, perturbând fluxurile de aer din stratosferă.
Rezultatul? Vortexul Polar începe să se „clatine”, pierzându-și din stabilitate, iar aerul arctic scapă spre sud. În consecință, Europa și America de Nord devin țintele preferate ale maselor de aer rece.
Analizele publicate de portalul Severe Weather Europe arată că, în ultimii 40 de ani, aproape toate iernile cu zăpadă timpurie în Siberia au fost urmate de valuri puternice de frig și ninsori abundente în zonele temperate.
Iernile grele din trecut, legate de zăpada siberiană
Datele istorice susțin această corelație. Climatologii au identificat cel puțin șase ierni extrem de reci, care au urmat unor luni octombrie cu strat gros de zăpadă în Siberia. În toate aceste cazuri, s-a observat o presiune atmosferică ridicată deasupra regiunilor polare, semn al unui Vortex Polar slăbit, dar și formarea unor zone de joasă presiune în Atlanticul de Nord și în estul Statelor Unite.
Aceste modificări au dus la deplasarea aerului arctic spre sud, determinând episoade de ninsoare intensă, ger și ierni prelungite. Europa Centrală și de Est, inclusiv România, au resimțit atunci temperaturi extrem de scăzute și zăpezi persistente, care au paralizat temporar activități economice și transporturi.
Prognozele actuale confirmă scenariul unei ierni reci
Cele mai recente modele meteorologice europene, inclusiv cele ale Centrului European pentru Prognoze pe Termen Mediu (ECMWF), confirmă că în octombrie 2025, stratul de zăpadă din Siberia este mult peste medie.
Hărțile satelitare arată o acoperire impresionantă cu zăpadă în aproape toată regiunea, iar temperaturile la sol se situează cu 4–6 grade sub media multianuală. În paralel, primele ninsori consistente au fost raportate deja în vestul Canadei și nord-vestul Statelor Unite, semn că dinamica atmosferică globală favorizează acumularea de aer rece la scară continentală.
Meteorologii ECMWF estimează că această tendință va duce la o iarnă cu precipitații abundente și temperaturi scăzute, mai ales în lunile decembrie și ianuarie.
O iarnă „ca odinioară” în Europa și România
Pe baza acestor date, specialiștii anticipează o revenire la iernile clasice, cu ger și ninsori consistente. Pentru România, acest scenariu înseamnă episoade repetate de ninsori și perioade de frig accentuat, în special în regiunile montane și nordice.
Sudul și estul țării ar putea experimenta alternanțe rapide între ploaie înghețată și ninsoare, fenomen specific iernilor dure din trecut. Bucureștiul și zonele de câmpie nu sunt nici ele ocolite — meteorologii estimează că stratul de zăpadă ar putea atinge 15–20 cm în unele intervale din ianuarie.
Trei factori care amplifică răcirea vremii
Zăpada din Siberia este doar unul dintre semnele care prevestesc o iarnă rece. Experții atrag atenția că alți trei factori atmosferici majori acționează simultan, accentuând răcirea globală:
- Fenomenul La Niña, aflat în dezvoltare, care determină scăderea temperaturilor în emisfera nordică și modifică circulația aerului între Pacific și Atlantic.
- Faza negativă a oscilației QBO (Quasi-Biennial Oscillation), care contribuie la destabilizarea stratosferei și permite pătrunderea aerului rece spre sud.
- Anomaliile oceanice, care intensifică schimbul de energie între oceane și atmosferă, generând sisteme de presiune ce favorizează blocajele atmosferice – adică valuri de frig prelungite.
Această combinație de factori meteorologici este considerată rară și puternică, fiind asociată cu ierni grele, precum cele din 2009–2010 și 2012–2013.
Ce urmează în lunile viitoare
Pe măsură ce toamna avansează, meteorologii vor urmări evoluția stratului de zăpadă siberian și dinamica Vortexului Polar. Dacă tendințele actuale se mențin, există o probabilitate ridicată ca începând din decembrie 2025, Europa să intre sub influența directă a aerului arctic.
Aceasta ar putea însemna ninsori timpurii, temperaturi negative persistente și un strat consistent de zăpadă în majoritatea regiunilor. În unele scenarii, iarna ar putea continua până târziu, în martie 2026, cu episoade de ger și viscol.
Pentru România, meteorologii recomandă pregătiri timpurii pentru sezonul rece, mai ales în domeniile energiei, transportului și infrastructurii. Autoritățile locale vor trebui să gestioneze mai multe episoade de ninsoare și gheață decât în iernile anterioare.
Concluzie
Toate semnalele climatice arată că iarna care se apropie nu va fi una obișnuită. Extinderea zăpezii în Siberia, răcirea globală a curenților oceanici și slăbirea Vortexului Polar compun tabloul unei ierni autentice, reci și bogate în zăpadă, asemănătoare celor din urmă cu două decenii.
Dacă aceste previziuni se confirmă, 2025–2026 ar putea fi sezonul în care Europa — și implicit România — redescoperă iarna în forma ei clasică: cu troiene, ger și peisaje albe care vor domina lunile de iarnă.
